Craciunul…

Vine din nou Craciunul, s-a impodobit orasul cu beculete colorate pe care sper sa ma plimb si in acest an intr-o seara prin oras sa le vad….

Oamenii incep sa se pregateasc, imbulzandu-se prin magazine facand cumparaturi, luand mancare si cadouri, preparand mancaruri asa cum e daltina pentru aceasta sarbatoare din fiecare an…

Sper ca in acest an, sa nu mai se umple spitalele de cei care baga in ei fara masura, ca si cum le-ar fugii mancarea si bautura din frigider, facandu-si rau sanatatii , din pacate nu multi suntem care intelegem in ce ar trebui sa conste aceasta sarbatoare.

Craciunul e o sarbatoare minunata, in care trebuie sa ne bucuram de ea, facandu-I pe cei dragi sa zambeasca, sa devenim mai indulgent, generosi si mai buni unii cu altii, sa facem surprize, sa stam la povesti in seara de Craciun, sa stam langa brad si sa ne povestim amintirile placute din viata noastra.

Imi amintesc cat de frumos era in vremea cand eram copil, ca imi placea sa privesc cum se impodobeste bradul, si cand stateam langa bradul verde , impodobit cu multe beculete de toate culorile, dulciuri, globulete, beteala si simtit mirosul de brad . Il asteptam nerabdatoare pe mos Craciun, intrebandu-mi: oare ce cadou gasesc sub brad, dimineata cand ma voi trezi?

Dimineata ma trezeam entuziasmanta sa ma duc cat mai repede , sa vad ce cadou
gasesc sub brad, si chiar daca nu gaseam de fiecare data cadoul ce mi-l doream, ma bucuram ca acel mos Craciun s-a gandit la mine…

Cu ocazia acestei mari sarbatori va urez cu multa dragoste si caldura Sarbatori fericite!!! Sper ca mos Craciun sa va aduca tot ce va doriti si multa sanatate .

Craciun Fericit si un An nou mai bun !

Un strop de indepedenta

Yupiii…. In sfarsit am reusit sa imi cumpar carucior electric, deci inca o dorinta implinita. Sper ca cu acest carucior sa ma simt ceva mai putin depedenta de cei din jur, si sa ma simt mai putin ingradita…

Acum 6 zile l-am cumparat de la Breaza e un orasel frumos in zona muntoasa, la 100 km si ceva departare de Bucuresti, desi nu sunt chiar atat de multi km , drumul mi s-a parut destul de lung la dus decat la intoarcere, deoarece eram nerabdatoare si plus de asta era pentru prima data cand ne duceam la Breaza si am cam bajbait putin….

Si in cele din urma am ajuns cu bine, doamna aceea ne astepta . asa ca am coborat din masina ca sa-I fac proba caruciorului electric pe care il vazusem pe site-ul firmei, cu ceva timp in urma , l-am probat si mi-a placut , stateam confortabil in el si il puteam folosi cu usurinta.

M-am plimbat putin cu el prin curtea acelei doamne, iar cu ocazia asta am incercat si un scooter, si in acela stateam destul de comod, insa era cam mare si mi-era greu sa-l folosesc la un drum ceva mai lung. Asa ca m-am intors acasa cu carucior electric..

Alaltaieri a fost o zi foarte frumoasa, insorita si calduroasa , asa ca am iesit pentru prima data pe afara cu noul meu carucior electric, m-am plimbat pentru inceput in jurul blocului insotita de nepotica mea ca sa ma obisnuiesc, iar apoi am inceput sa ma plimb singura si maream distanta cu fiecare drum pe care il faceam dus-intors. Se cam speria nepotica mea cand intarziam putin mai mult, insa se obisnuise la un moment dat….

In timp ce ma plimbam singura m-am simtit putin mai indepedenta decat pana acum, deoarece a fost pentru prima oara cand trebuia sa am grija de mine insami si ma simteam ca sunt stapana pe mine, stiind ca totul depindea doar de mine cum si unde ma duceam. Nu-mi pasa deloc de privirile celorlalti, eu eram fericita ca puteam umbla singura si atat….

Singurul lucru de care mi-era putin teama era de caini, dar au fost cuminti, in rest nu mi-a fost frica de absolut nimic, nici cu masinile nu am avut probleme si nici ele cu mine:d

S-a intamplat sa ma intalnesc cu o vecina din bloc, care s-a cam speriat vazandu-ma cu carucior electric singura pe un trotar la cativa metri de casa, si voia sa ma aduca inapoi , insa i-am spus ca ma plimb putin pe acel trotar si ma intorc, ma bucur ca m-a inteles si ca am scapat de acea vecina sperioasa…;))

In acea zi m-am plimbat aproape toata ziua, a fost o zi splendida pentru mine , mai exact cam 6 ore am tot umblat si daca nu se insera…

Dabia astept ziua cand am sa mai ies pe afara, sper ca cei din jur sa ma lase mai libera sa nu ma mai ingradeasca atat de mult de teama sa nu patesc ceva……

Ganduri…

Uneori imi doresc atat de mult sa ma fi nascut intr-un corp care sa ma asculte, de multe ori ma intreb : ce as fi facut daca as fi fost sanatoasa, pe unde m-as fi plimbat? Cu ce fel de persoane as fi umblat? As fi fost fitoasa asa cum sunt majoritatea fetelor din ziua de azi? Oare as fi gandit tot la fel ca acum? Ce temperament as fi avut?? Care ar fi fost limitarile mele? Care ar fi fost pasiunile mele?

Ma cam indoiesc ca as fi gandit la fel ca acum, deoarece cu siguranta as fi avut alta viata si nu m-as fi bucurat de ea , asa cum m-as bucura daca acum s-ar oferi sansa de a fi complet sanatoasa fizic, sunt sigura ca nu as sta locului nici-o clipa, m-as duce in toate locurile la care visez sa ma duc.

Numai eu stiu cand eram mica, de cateori visam ca alergam ca toti copii si ca ma jucam cu ei jocurile lor de copiii , ca faceam chiar si unele nazbati.

Iar acum visez cu ochii deschisi ca sunt sanatoasa si ca am o alta viata in care fac tot ce imi doresc, in care fac tot ce face o fata de varsta mea, ca ma duc in cluburi cu prietenii ca ma duc la mare la munte oricand vreau eu, ca as fi privit rasaritul de cateori vizitam marea, ca as fi escaladat muntii, ca am viata la picioare si ca fac tot ce imi pofteste inima, intr-un cuvant ca sunt indepedenta…..

Stiu ca voi visa toate viata la lucrurile pe care le-as fi facut daca eram sanatoasa, iar aceste vise nu vor inceta niciodata.

Poate ca unele lucruri la care visez o sa le pot face sa devina realitate, dar e atat de greu sa incerci sa le realizezi si sa nu crezi ca esti facut doar sa pierzi…

Ma gandesc ca, intr-un fel sunt norocoasa ca sunt asa de la nastere, decat sa ma fi lovit vreo nenorocirea mai tarziu, cand as fi fost indepedenta fizic si apoi sa devin depedenta de cei din jur, cu siguranta mi-ar fi fost ingrozitor de greu sa accept situatia. Ii admir enorm de mult pe cei care au puterea de a merge mai departe cand li se intampla astfel de lucruri…

Imi amintesc cand eram mica si cand am realizat ca nu sunt la fel ca toti ceilalti, nu ma simteam deloc bine atunci cand ma priveau ceilalti, simteam ca se uita ca la ceva anormal, sau ca se uita cu mila, intr-un timp uram sa ies pe afara, iar apoi cu cat am crescut am inceput sa ii inteleg si sa trec mai usor peste privirile lor si poate ca unii dintre ei o fac fara sa vrea, probabil ca asa priveam si eu daca as fi fost in locul lor….

“Minivacanta”-3

Acum o luna,in sfarsit am fost plecata in minivacanta demult asteptata la Campulung Muscel, e un orasel foarte frumos si curat, inconjurat de munti. In fiecare zi ieseam si ne plimbam prin imprejurimi.

Parcurile erau frumos amenajante si de la intrarea iti vinea un miros imbaietor de flori care cu greu iti mai doreai sa iesi din acele parcuri.

De cateori treceam pe pod peste raul targului imi placea sa ascult sunetul a apei care trecea in viteza, acel sunet imi dadea o stare de liniste.

Am avut noroc ca a fost vreme frumoasa, desi a plouat de cateva ori insa era ploaie de vara si se oprea repede.

Intr-una din zile ne-am dus sa vizitam manastirea Namaesti, dar eu a trebuit sa stau jos in afara curtii deoarece manastirea e situata pe deal si nu am avut cum sa urc tocmai sus.

Cu ocazia asta am avut placerea sa ma intalnesc cu un amic cu care am conversat pana acum doar prin intermediul internetului, el locuieste in Campulung Muscel, asa ca m-am gandit ca daca tot eram acolo ar fi fost pacat sa pierd aceasta ocazie,

Sper sa mai am ocazia sa vizitez aceasta frumoasa localitate care in cele 4 zile cat am stat acolo, m-am simtit foarte bine.

Poze

La concert

Zilele de 1 si 2 Mai , le-am petecut in parcul Sebastian unde pe seara s-a dat concert , iar cu aceasta ocazie am vazut cateva trupe si cantareti romanesti, cum ar fi: Proconsul, Ro-mania, Miki, Pepe Anda Adam, Mandinga, Puya, Sistem, Fly project, si Voltaj…

Fiecare dintre ei au cantat mai multe melodii din repetoriu lor, cei de la Proconsul ne-a incanta cu superba si bine cunoscuta piesa “Cerul” cu ca care a si castigat trofeul Cerbul de aur in anul 2001

Mi-a placut de Miki ca era foarte energica pe scena in timp ce canta, plus melodiile ei dance care te faceau sa dansezi. Ultima melodie a ei a cantat-o impreuna cu Pepe, coverul piesei “Fara tine”.

Apoi a continuat Pepe sa presteze pe scena cantandu-si hiturile care l-au cosacrat, asta a fost a doua oara cand l-am vazut in realitate

La Anda Adam am ajuns la penultima melodie a ei,, mi-a placut coregrafia si dansatoarele ei, am reusit sa mi se dea voie sa intru langa scena, asa ca i-am vazut pe toti din plin..

Mandinga a facut show, a avut un intrare mai aparte pe langa ceilalti , recunosc ca nu ma omor dupa aceasta trupa insa la concert mi-a placut, a avut ca dansatori 2 fete si 3 baieti care la final au dansat fiecare….

Tot auzeam in spatele meu, pe majoritatea copii strigandu-l pe “Puuuuuuyyyyaaaa” acei copii nu aveau mai mult de 12 ani, sincera sa fiu versurile lui mi se par cam dure pentru niste copii de varsta lor, dar in fine,

In sfarsit i-am vazut pe cei de la Sisterm cum folosesc acele instrumente mai speciale, pe scena in timpul melodiilor lor, a fost destul de interesant….

Trupele Fly project si Voltaj au cantat in spre finalul concertului…

“Indrazneste sa castigi !”

Bill Sands a fost condamnat la San Quentin. Cand a iesit din inchisoare, a inceput sa scrie, a publicat o carte numita “My Shadow Ran Fast”, despre experientele lui de condamnat si, in cele din urma, a devenit conferentiar. Mark a avut privilegiu de a-l asculta intr-oo seara cand era in liceu. Sands statea in fata unui public de o mie cinci sute de elevi care, in naivitatea lor tinereasca, credeau ca stiau totul. Bill statea pe scena spunand: “Parintii mei nu se placeau. Tatal meu era judecator federal, mama era alcoolica si singurul fel in care puteam atrage atentia era sa fac ceva cum ar fi sa arunc o piatra in vitrina unui magazin. Apoi am inceput sa jefuiesc magazine, sa fac infractiuni tot mai grave si, in cele din urma am ajuns la San Quentin.

Cand am ajuns acolo, mi-ai cerut sa intretin relatii sexuale perverse, Pentru ca nu am vrut, mi-au rupt nasul” In acel moment, Bill si-a lipit nasul de fata, sub ochii a mie cinci sute de elevi ‘Cand au insistat si eu m-am opus, mi-au rupt degetele de la o mana.” Si-a indoit toate degetele pe spate, la nouazeci de grade.

Bill Sanders a captat atentia tuturor acelor elevi care credeay ca le stiau pe toate. Si-a continuat povestea despre cum simtea ca era “cea mai pierzatoare” persoana din cate traise. Fiecare dintre noi a impartasit aceasta senzatie sau acest gand intr-un moment din viata. Lui Bill I se parea ca a pierde era o stare defapt atat de fireasca pentru el, incat nici nu putea concepe ceva diferit.

Atunci directorul inchisorii, Clinton Duffy, a devenit interesat de el, Acest director citea povestile tuturor prizonierilor si a vazut ceva special la Bill. I-a dat un exemplar al cartii lui Napoleon Hill “Think and Grow Rich”, iar Bill a citit principiile si ideile ascunse printre randuri.

Bill a hotarat ca avea sa reuseasca-sa reuseasca ajutandu-i pe ceilalti prizonieri. Si-a scris scopurile si a vorbit despre ele, chiar a visat la ele.

Desi era inchis pe viata, Bill a fost in cele din urma eliberat pentru buna purtare si, iimediat, a infiintat Fundatia Seven Step, care ii ajuta pe fostii condamnati sa faca fata vietii in libertate.

A scris cartea despre a fi condamna si a vorbit despre ea in turnee nationare ca cel la care a participat Mark la Sesiunea de Comunicare as Universitatii Ulinois. Aproape instantaneu , a devenit bogat si plin de succes.

In acea seasra, pana la finalul discursului, ii facuse pe acei elevi sa se ridice in picioare, sa stea jos, sa rada, sa planga si sa se hotarasca sa isi schimbe vietile. (El a fost unul dintre motivele pentru care, in cele din urma , Mark a decis sa tina conferinte publice.)

In cele din urma, la sfarsitul discursului sau, Bill a spus: “Vreau sa v-o prezint pe sotia mea, cea mai frumoasa femeie din viata mea”. Cortina s-a ridicat si ea a aparut. Lui Mark ii s-a taiat respiratia. Cu aroganta tineretii, a hotarat imediat ca nu era deloc frumoasa.

Dar publicul , femeile mai intai s-a ridicat in picioare si a aplaudat-o. Toti pareau sa spuna ca daca un om mare ca Bill Sanders putea sa vada frumusetea din ea , atunci inseamna ca trebuie sa fie, intr-adevar, frumoasa.

Bill Sanders, cel mai mare pierzator din cati au trait, dupa cum recunostea singur-si, cu singuranta, dupa cum il condamnasera altii- devenise o personalitate atat de puternica . Incat putea atinge pe oameni chiar in adancul sufletului lor. Vazuse dincolo si indepartase acea scuza pentru a pierde care il tinuse pe loc.

Inlocuise o atitudine negativa cu una pozitiva. Luase o problema si gasise in ea semintele unei oportunitati. Chemarea vietii lui nu era sa fie detinut. Era sa fie autor, orator, om de afacer si consiliier. Reusise. Si tu poti !.

Povestire preluata din cartea „Indrazneste sa castigi”

Lipsa de respect…

Se zice ca daca ii respecti pe ceilalti vei fi respectat, insa din pacate cu cat trece timpul cu atat nu ne mai respectam unii pe altii, iar daca respecti pe ceilalti mai mult decat ar merita, si nu iti impui anumite limite pe care sa nu lasi sa treaca ceilalti peste ele, esti luat de prost….

Nu ne mai respectam deciziile, ne credem mai destepti decat ceilalti si traim cu impresia ca avem dreptul de a hotari in locul lor in unele cazuri, ca de exemplu parintii care isi doresc ca copiii lor sa ajunga in viata ceea ce nu au reusit ei sa ajunga si ii forteaza. Se intampla ca parintii sa-si atinga scopul, insa copii ajung sa faca in sila acea meserie pe care le-au impus-o parintii.

Corect ar fi ca parintii sa isi faca datoria de a le da cei “7 ani de-acasa”, iar apoi sa si asculte ceea ce isi doreste copilul lor , sa-l ajute sa-si indeplineasca ceea ce isi doreste el, nu sa-i impuna anumite lucruri.

Sau in caz contrar cand copii nu-si respecta parintii acest lucru li se datoreaza in mare parte a tot din vina parintiilor care nu le-au dat educatia cuvenita….

Un alt exemplu ar fi ca doi oameni care s-au luat din iubire ajung la un moment dat sa uite acest lucru , uita sa se mai asculte, sa se mai inteleaga unul pe altul si, incep sa se injure, ba sa recurga chiar si la violenta, ca si cum ar fi doi dusmani care se urasc. Din pacate uita sa se repecte unul pe altul, sau macar sa se respecte in numele iubirii care i-a legat candva…

Chiar si unii frati care au crescut impreuna, care si-au impartit jucariile cand erau mici, insa cand devin maturi , incep sa se dusmaneasca pentru lucruri de nimic, asa cum vedem la stiri atatea exemple cum ca ( x i-a dat in cap fratelui mare y sau vice-versa), nu inteleg cum isi pierd acesti oameni respectul unul fata de altul, in primul rand pentru ca sunt oameni si in al doilea rand pentru ca au acelasi sange….

Am dat doar cateva exemple, insa mai sunt foarte multe exemple care dau dovada de lipsa de respect atat in societate cat si in familii.

Ma intreb unde va duce atata lipsa de respect cu trecerea timpului ?

” Respectul fata de ceilalti, un respect plin de modestie si poliete, este prima conditie a adevaratei egalitati ” Mihail Dostoevski

Succesul in viata

Se vorbeste tot mai des despre succesul in viata , fiecare vede succesul intr-un mod diferit, unii vor cariera,altii familie, altii studii, s.a.m.d….

Pentru mine succesul in viata reprezinta, sa-mi dezvolt abilitatea de creatie, de comunicare cu mine insami si cu cei din jur ,sa-mi depasesc anumite limite, sa am incredere in mine, vizibil in curajul si in determinarea de a face tot ceea ce este necesar pentru a-mi atinge scopul. Desigur, fara a-i rani sau a-i impiedica pe cei din jur sa isi atinga scopurile.

Unul dintre scopuri l-am atins deja, acela a fost de a face scoala in ciuda handicapului meu si a mentalitatile unora care imi spuneau cum ca nu am ce sa fac cu scoala.

Viitoare scopuri sunt acestea: sa fiu cat mai mult indepedenta fizic , sa mi se respecte deciziile si dorintele, sa am un loc de munca care sa-mi placa si sa ma simt utila intr-un fel, sa intemeiez o familie.

Cam acestea sunt scopurile mele deocamdata si cu siguranta vor urma si altele dupa ce mi le voi atinge pe acestea. Imi doresc ca la sfarsitul vietii cand am sa privesc in urma sa vad ce am facut.si sa fiu multumita pentru ceea ce am realizat…

Amanata “minivacanta”-2

Pfff… ce zi innorata si ploioasa. Bleahhh! :-& Se pare ca vremea nu a tinut cu mine si m-am bucurat degeaba ca voi pleca in “minivacanta” la Campulung de care v-am spus in articolul trecut , din pacate a fost amanata pentru sambata viitoare deoarece este vreme urata si nu m-as putea bucura de acele frumoase meleaguri . Insa sa speram ca data viitoare vaf i timp frumos si va voi povesti cum a fost, “fara lene”. Recunosc ca imi este cateodata lene sa scriu si asa cum mi s-a cerut intr-un comentariu trecut….

Va urma…

“Minivacanta”-1

Maine voi pleca pentru 3 zile la Campu-Lung, ne-a invitat o amica pe mine si pe mama mea,pe acele meleaguri, iar eu d-abia astept sa le vad, probabil le-am vazut doar in trecere in anii precetenti, insa de data asta am sa le vad mai in detaliu…

Sper sa tina vremea cu mine si sa fie cat mai frumoasa ca sa pot iesi la plimbare. Iar cand ma voi intoarce promit ca am sa va povestesc cat de frumos a fost si cum m-am simtit…..

Va urma…..